Plecând de la ciudățenia numită “animal de companie” am produs colajul – text de mai jos. 

Îmi este puterea de înțelegere de ce ar ține cineva, spre exemplu, un câine, o pisică sau oricare alt animal în casă, atunci când este foarte clar că locul lui este afară. Mai mult, li se dau nume și îi îmbracă …

Proprietarii îşi percep animalele, în particular câinii şi pisicile, ca adevăraţi tovarăşi de viaţă ai lor şi doresc să le acorde la fel de multă grijă ca şi partenerului sau copilului lor.

Înfricosător e că în pregătirile pentru Valentine’s Day din acest an, un sondaj de opinie a dezvăluit faptul că aproximativ o cincime dintre adulţi ar fi preferat să sărbătorească acea zi cu animalul lor de companie mai degrabă decât cu partenerul lor. Sondajul de opinie a intervievat 24.000 de persoane din 23 de ţări.

Animalele nu sunt persoane!

Margaret Somerville, director al Centrului pentru Medicină, Etică şi Legislaţie de la Universitatea McGill, Canada, a comentat cu privire la umanizarea animalelor de companie într-un articol.

Ea a susţinut că trebuie să continuăm să afirmăm că toate fiinţele umane sunt persoane şi că doar fiinţele umane sunt persoane. A menţine restrânsă categoria de persoane la fiinţele umane este un mod prin care putem promova un mai mare respect pentru viaţa umană.

Cu alte cuvinte, dacă animalele devin persoane, persoanele umane devin animale.

Contradicţia scoasă în evidenţă de Somerville dintre pierderea respectului pentru viaţa umană şi în acelaşi timp plasarea animalelor pe un fel de nivel cvasi-uman are o dimensiune teologică fundamentală.

Așa îl uităm pe Dumnezeu!

Papa Benedict al XVI-lea s-a referit pe scurt la aceasta în timp ce analiza Psalmul 143

“Doamne, ce este omul că Te-ai făcut cunoscut lui?” [...] Este o mare fericire pentru oameni să îşi cunoască Creatorul. În acest lucru ne deosebim de fiarele sălbatice şi de alte animale, deoarece noi ştim că avem un Creator, în timp ce ele nu ştiu.

Merită să ne gândim puţin la aceste cuvinte ale lui Origene, care vede diferenţa fundamentală dintre fiinţele umane şi animale în faptul că omul este capabil să îl recunoască pe Dumnezeu, Creatorul lui, că omul este capabil de adevăr, capabil de o cunoaştere care devine relaţie, prietenie.

Într-adevăr, una dintre realităţile majore din societatea contemporană o constituie faptul că pierzându-l din vedere pe Dumnezeu, se ajunge la o mentalitate care pierde de asemenea din vedere demnitatea persoanei umane. Aşadar, există o legătură între lipsa de respect pentru viaţa umană, tot mai mult văzută dintr-o perspectivă utilitaristă, şi umanizarea animalelor. Un pas în plus în reîntoarcerea la o cultură păgână.