Mâine intenţionez să merg până la piaţă ca să-mi cumpăr o pereche de reni şi o sanie. Bun, dacă bag de seamă că e un efort financiar prea mare, aş putea să mă obişnuiesc şi cu o sanie trasă de câini din rasa Malamut de Alaska sau de ce nu, de nişte Husky mai zdravăni.

Acum 3 zile a nins foarte frumos, ca-n poveşti. Cum am prins o fereastră, între reprizele de ninsoare, am fost şi am dat zăpada jos de pe maşină. Acum 2 zile a plouat şi totul s-a transformat într-o băloşenie ş-o fleşcăială oribilă. Am zis … Bine, măcar se topeşte zăpada şi tot e ceva!

S-a topit, doar că a venit noaptea şi cu ea ploaia, iar dimineaţa a adus în vizită gradele sub zero … totul a devenit sticlă!

Copacii par plastifiaţi, iar atunci când bate vântul şi crengile se ating unele de altele se aude un zgomot … ca şi cum s-ar lovi cristale!

Ieri, maşina era acoperită integral de 2 – 3 cm de geaţă dură. Nu vroia să se deschidă, dar fratele tău e puternic, aşa că într-un final am dovedit-o!

A pornit şi 30 de min. aşa a stat, timp în care eu mă chinuiam cu gheaţa …

Dă-i cu apă fierbinte, cu feonul, cu rugăciuni şi muşchi, blesteme şi înjurături … Poate o oră a durat operaţiunea, dar a meritat. Arăta ca o maşina ce are stăpân, iar vecinii erau puţin invidioşi, dar şi puturoşi!

Trei ore nu mi-am simţit mâinile, dar mă uitam din 5 în 5 min. pe geam şi eram mândru de realizarea mea!

Azi a nins, mult, foarte multe … ca-n poveşti! Maşinile nu se mai văd! Aleile din jurul blocului arată precum în imaginile alăturate, adică albe. Partea cu adevărat amuzantă e că încă ninge!

Clar, eu până pe data de 10 ianuarie nu-mi pot scoate maşina din zăpadă. La ultimul ochi aruncat pe geam, acum ~30 min, îi mai vedeam antena. Pentru a fi într-o stare mentala psihică sănătoasă, precum cea în care mă aflu acum, nu vreau să mă uit pe geam … sigur o să cedez nervos şi o să fac ca toate visele!

P.S. Unde e mai ieftin RCA’ul?