Europaralmentarul Corneliu Vadim Turor a declarat că ce s-a întâmplat la Sibiu, în timpul proclamării canonizarii Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Ardealului, a fost o mare rușine din cauza politizării excesive a evenimetului.

Vadim Tudor s-a declarat profund deranjat de modul în care a fost realizată prima icoana a Sfântului Andrei Șaguna.

Vă arăt în premieră cum a devenit Șaguna activist portocaliu, cum au făcut din Șaguna un activist. Veșmintele sunt pictate în portocaliu, lucru de nepermis și total neobișnuit pentru biserica ortodoxă.

În iconografie, cele mai utilizate culori sunt albul, roşul şi auriul.

Auriul simbolizează lumina dumnezeiască. Cuvântul evreiesc “aour”, care înseamnă “lumină”, este similar cuvântului latin “aurum”, care înseamnă “aur”, și care în India este considerat un mineral al luminii.

Albul se asociază cu lumea dumnezeiască, curățenia, nevinovăția și uneori cu ceea ce Biserica numește lumina necreată, arătată de Mântuitorul la schimbarea la față lui Petru, Iacov si Ioan.

Roșul este una dintre cele mai folosite culori în icoane. Această culoare a căldurii, pasiunii, iubirii, frumuseții (în slavonă cuvântul care redă frumosul și roșul este același), viața și energia de viață-dătătoare, și din acest motiv roșul a devenit și un simbol al Învierii, al victoriei vieții asupra morții.

“Roșu – portocaliu”, asociat cu focul, sugerează fervoarea și curățarea sufletească.

Bun, asta e o interpretare mai trasă de păr pentru că focul nu e portocaliu, iar culoare ce reprezinta fervoarea este roșu simplu, dar până la urmă ce știu eu, nu?

Update: Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica susține sus și tare la A3 că nu e portocaliu, ci galben-auriu. Toți suntem orbi?