Am mai scris despre Despre Blajini și Paștele lor.  O sărbătoare ce nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc, dar pe care moldovenii o păstrează cu stricteţe, închinând-o celor dragi din familie, trecuţi în lumea veşniciei. Este, dacă vreţi, un mod de a le trimite, măcar simbolic şi lor, Paştile, de a le vesti Învierea Domnului Iisus Hristos.

Tocmai de aceea, în această zi de luni, în fiecare sat îndeosebi, cimitirele sunt pline de oameni, veniţi la mormintele rudelor din familie cu un coş plin de bunătăţi, asemănător celui cu care merg în noaptea de Înviere la sfinţit. Astăzi, peste tot e mare agitaţie. Pentru că gospodinele prepară din nou pască, sarmale şi cozonaci, înroşesc ouă, toate urmând a fi date luni, de Paştile blajinilor, de pomană, pentru sufletul celui adormit. “În mod special în satele botoşănene, toţi sătenii vin în această zi de luni în cimitir să-şi cinstească morţii şi să împartă bucate pascale întru pomenirea rudelor care au intrat în rândul ‘blajinilor’, adică al celor adormiţi. Acolo aşteaptă mai întâi preotul, să sfinţească blidele. Când vine preotul, se face parastasul, se ridică apaosul şi se face pomenirea morţilor. După aceea, toţi cei care trec prin dreptul mormântului sunt serviţi cu pască, cozonac, cu ouă roşii, vin şi tot ce este pregătit în coş, ca să se bucure şi cei adormiţi de această mare sărbătoare. Nimeni nu pleacă acasă până nu termină toate bucatele din coş”, explică etnograful Angela Paveliuc Olariu.

Braga, băutura blajinilor

În nordul judeţului Botoşani se obişnuieşte ca pentru ziua de ‘Blajini’, cum este numită în popor sărbătoarea, să se facă bragă, o băutură răcoritoare aproape uitată astăzi. După reţeta moştenită din bătrâni, braga se face din 2 kg de tărâţe de grâu, care se amestecă cu 1 kg de făină de porumb până se obţine un aluat. Ingredientele se amestecă pe lopata de la cuptor şi apoi aluatul se aruncă înăuntru, să se coacă tare. După ce se coace, este scos din cuptor şi sfărâmat şi aşezat la dospit într-un butoi de lemn, cu apă şi drojdie, timp de 4-5 zile. Se scoate apoi băutura rezultată, se strecoară şi se îndulceşte după gust. Gospodinele pregătesc cantităţi mari din această băutură, care pe vremuri era apreciată în aceeaşi măsură în care sunt astăzi băuturile răcoritoare din comerţ.
Un alt obicei culinar foarte vechi, pierdut azi, din păcate, specific acestei zile, este covaşca, un terci din tărâţe şi făină, fiert la foc mic, pe care bătrânii îl serveau la Paştile blajinilor în fiecare an. Covaşca se face din făină de grâu, din făină de porumb şi din tărâţe. Acestea toate amestecate se pun la înăcrit, cu drojdie, într-un vas. După aceea, se pune la fiert până se face un terci legat, acrişor la gust, pe care îl serveau din strachina de lut, cu lingura.

Femeile din Bucovina au obiceiul de a păstra în fiecare an cojile de la ouăle folosite, albe sau roşii, şi după ce au copt pasca, în sâmbăta Paştilor le aruncă într-o apă curgătoare. Plutind pe ape, cojile de ouă ajung în ţara de la graniţa raiului şi se transformă în ouă întregi, din care mănâncă blajinii, fiind vestiţi astfel că a sosit timpul să serbeze Paştile. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 21 aprilie 2012)