Archive | Mituri urbane RSS feed for this section

Bisericile Ortodoxe Vechi Orientale (Copte)

Bisericile Ortodoxe Vechi Orientale, cinci la număr, s-au îndepărtat de Biserica-Mamă după Sinodul IV Ecumenic, în secolul al V-lea.

Dar până în urmă cu aproape jumătate de secol, pentru milioanele de creştini ortodocşi orientali, răspândiţi pe teritoriile Armeniei, Egiptului, Etiopiei, Siriei, Indiei, dar şi în diaspora lor, noi, ortodocşii de rit bizantin (cum sunt cei din Rusia, Serbia, România, Bulgaria, Serbia, Grecia), eram consideraţi nestorieni. Iar ei, pentru noi, erau eutihieni sau monofiziţi.

De unde aceste denumiri? De la cei doi eretici, Nestorie şi Eutihie. Primul, condamnat la Sinodul III Ecumenic, şi al doilea, la Sinodul IV Ecumenic. Aşadar, bizantinii i-au acuzat pe orientali de monofizitism, adică de erezia lui Eutihie care considera că în Iisus Hristos este doar o fire – cea divină, care a absorbit-o pe cea umană. În schimb, orientalii au răspuns prin acuzaţia de dioprosopism, erezia lui Nestorie care învăţa că în Mântuitorul există două persoane (şi nu firi): cea divină a Fiului lui Dumnezeu, născut din Tatăl mai înainte de toţi vecii, şi cea umană sau istorică a lui Iisus Hristos, cu care s-a născut din Fecioara Maria. Deci toată contradicţia, şi apoi schisma existentă până astăzi, a pornit de la neînţelegerea corectă a celor doi termeni “persoană” şi “fire”. Hristos având două firi, una divină și una umană, fiind în același timp și om și Dumnezeu, dar rămânând o singură persoană.

Însă cercetările recente şi dialogul întreprins în a doua jumătatea secolului trecut între reprezentanţii celor două grupuri au dus la concluzia că nu este nici o diferenţă doctrinară între Bisericile Ortodoxe Răsăritene şi Bisericile Ortodoxe Orientale.

Părintele prof. dr. Nicolae D. Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a studiat în amănunt cărţile de cult ale Bisericii Ortodoxe Copte, scriind chiar şi teza de doctorat pe această temă.

Personal am această convingere că sunt într-adevăr ortodocşi, n-au nici o legătură cu monofizitismul. Nu am găsit în nici o carte de cult, în imnuri liturgice şi nici în rugăciuni idei monofizite. Ci peste tot numai mărturii despre cinstirea celor două firi ale Mântuitorului.

Talaat Takla Mourkus Ataas, preşedintele Asociaţiei Ortodoxe Copte “Sfântul Mina” din Bucureşti a declarat:

Predicatorii, arhiereii şi Patriarhul nostru recunosc că dialogul între biserici a scos la iveală unitatea de doctrină. În toată istoria noastră am avut o concepţie ireală despre Bisericile Bizantine. Aşa cum bizantinii ne numeau monofiziţi, aşa şi noi îi numeam nestorieni. La aceasta s-a ajuns din cauza lipsei unei explicaţii ortodoxe clare. A fost o neînţelegere de termeni. Nu există lipsă de dumnezeire sau umanitate a lui Hristos în Biserica Coptă.

La aceste concluzii a ajuns şi dialogul între cele două grupări de biserici ortodoxe. Prima întâlnire, neoficială, a avut loc în 1964 în Danemarca. La sfârşitul discuţiilor s-a semnat o declaraţie comună, din care reieşea că între cele două Biserici nu există deosebiri de doctrină, iar diferenţele sunt mai mult de terminologie. Din partea BOR a participat prof. Nicolae Chiţescu. Au urmat alte trei întâlniri neoficiale, pentru ca în 1985, la Chambesy, să fie prima întrunire oficială. Dar prima declaraţie comună a venit la următoarea întâlnire, în 1989, din Egipt: (more…)

Read full story Comments { 0 }

Games of Thrones – Vatican style

La Vatican este o luptă surdă de putere. Membrii administraţiei de la Vatican, sub îndrumarea Papei Benedict al XVI-lea, încearcă să determine plecarea cardinalului secretar de stat (numărul doi în ierarhia Vaticanului), Tarcisio Bertone. Papa l-ar prefera pe cardinalul de Milano, Angelo Scola.

Cum echipa, recte metodă, câștigătoare nu se schimba niciodată, cotidianul italian Il Fatto Quotidiano a publicat vineri un document secret în limba germană, potrivit căruia Papa Benedict al XVI-lea va fi asasinat în următoarele luni.

Firește, documentul nu precizează care ar fi participanţii la un eventual complot, iar purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun, care recunoște documentul, spune că el “conţine consideraţii exagerate”. Dar suficiente pentru a discredita pe cineva, și bănuim noi pe cine, chiar și în cazul unui accident banal suferit de Papa Benedict. Să nu ignorăm faptul că a ajuns la vârsta de 85 de ani și ne putem aștepta ca oricând să se ducă la Domnul.

Într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, știm cine nu va fi ales papă chiar și din considerente de PR. Cine a spus că scaunul de la Vatican, uneori, nu se lasă moștenire? Oare a trecut așa mult și nu ne mai amintim de Papa Alexandru al VI-lea?

Era să uit partea cea mai simpatică. Cică acest document ar fi fost accesibil doar Papei şi câtorva colaboratori apropiaţi ai acestuia, dar cu toate astea el a apărut în presă. Păi da!

Read full story Comments { 0 }

Jeffrey Franks, mormonul de la FMI

Întrebat dacă regretă acel episod de la Bușteni, Jeffrey Franks a declarat:

Am văzut că au existat acuzații în presă și din partea unor politicieni legate de așa numita petrecere de la Bușteni. Vă anunț că sunt de religie mormonă și nu beau alcool, nu fumez, nu beau cafea, nu îmi permit niciun fel de gest imoral. Conștiința mea este curată. Petrecerea de la Bușteni a fost sponsorizată de Finanțe și BNR, scopul ei fiind să cunoaștem mai bine tradiția și cultura României.

Eu îl cred. Și nici nu mi s-a părut că s-ar fi întâmplat ceva nepotrivit așa cum încercă să explice opoziția. Dar, sunt curios, vine ca o surpriză că Jeffrey Franks este mormon?

Să o luăm altfel. Mormonii au 13 articole de credință, iar al 10-lea este următorul:

Credem în adunarea literală a Israelului și în restaurarea celor Zece Triburi; că Zion (Noul Ierusalim) va fi construit pe continentul American, Hristos va domni personal pe Pământ, și că Pământul va fi reînnoit și va primi gloria sa paradisiacă.

Acum, care credeți că este singurul stat din lume care nu s-a împrumutat niciodată FMI?

Și se ridică întrebarea: Poate pentru că este al lor?

Read full story Comments { 0 }

Yay, all my vices are good for me!

Every week we read that something we believe is bad for us actually has beneficial health effects. This week it’s coffee, before that it was pizza – and every other day it’s red wine. But can these stories really be true? That depends how you interpret the facts. To demonstrate, we ’scientifically prove’ the benefits of a few risky pastimes. (more…)

Read full story Comments { 0 }

Apocalipsa lui Adam

Apocalipsa lui Adam este o scriere apocrifă găsită într-unul din codicii (Codex V) de la Nag Hammadi. Documentul a fost scris inițial în limba greacă, fiind ulterior tradus în limba coptă.

Acestă scriere pretinde a fi o descoperire făcută de Adam fiului sau Set, în anul 700, cu puțin înainte de moartea lui. (Facere capitoul 5, versetele 3 – 5).

3. Adam a trăit două sute treizeci de ani şi atunci i s-a născut un fiu după asemănarea sa şi, după chipul său şi i-a pus numele Set.
4. Zilele pe care le-a trăit Adam după naşterea lui Set au fost şapte sute de ani şi i s-au născut fii şi fiice.
5. Iar de toate, zilele vieţii lui Adam au fost nouă sute treizeci de ani şi apoi a murit.

Acest fapt conferă documentului caracterul unui “testament”, putând fi asociat cu alte exemple ale literaturii testamentare din antichitate.

Adam descrie căderea sa din Gradina Raiului ca o consecință a ignoranței. Trei personaje cerești care i s-au arătat lui Adam și ceea ce ele i-au descoperit, devin subiectul ultimului testament al lui Adam către Set. Acesta îi descrie lui Set originea unei anume rase umane (popor ales) și confruntarea cu divinitatea creatoare (numită Sacla, Atotputernicul).

Trei încercări au fost făcute de către divinitate pentru a distruge aceast neam care poseda adevărata cunoaștere. Două din aceste încercări provin din binecunoscutele tradiții iudaice, însă în cazul de față primesc o interpretare nouă. De exemplu, potopul biblic este văzut ca o încercarea a Creatorului crud de a distruge acest neam care posedă cunoșterea specială a dumnezeirii veșnice. Adam descrie coborârea unui personaj ceresc, ca Iluminator al cunoașterii. Narația se sfârșește cu o scenă apocaliptică ce aduce aminte de Evanghelia după Matei capitolul 25, în care cei care s-au opus Iluminatorului cad pradă morții, însă cei care au primit învățătura sa, “vor trăi vesnic.” (more…)

Read full story Comments { 1 }