Consiliul Afaceri Generale al UE a recomandat marţi acordarea statutului de țară candidată Serbiei, dar Miniştrii de externe din UE nu au putut lua însă o decizie formală deoarece România s-a opus, exercitând presiuni asupra Serbiei pentru a primi garanţii în privinţa etnicilor români.

Comunitatea românească din Serbia numără aproximativ 250.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi “vlahi”, românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.

Preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia, Radisa Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92 a afirmat că “Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”.

Mai mult, acesta a spus că România “nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe această problemă din două motive: pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice.

El a remarcat că recensământul din 2002 a arătat că existau aproximativ 40.000 de vlahi. Românii trăiesc mai ales în Banat, nord-estul Serbiei, în timp ce vlahii locuiesc în comunele din est.

“Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a subliniat Dragojevic.

Ţara vecină, a continuat Dragojevic, a cerut ca vlahii să fie şterşi ca o opţiune înainte de ultimul recensământ al populaţiei, cu alte cuvinte, pentru a-i lega pe toţi membrii comunităţii vlahe să se declare fie români, fie “vlahi-români”. Cu toate acestea, potrivit lui Dragojevic, “vlahii nu au fost gata să accepte aşa ceva”.

El a menţionat de asemenea că numărul de cetăţeni sârbi care s-au declarat vlahi a crescut semnificativ la recensământul de anul trecut comparativ cu 2002, iar acum este de în jur de 64.000 de locuitori.

sursa: Agerpres.ro